ALIMENTELE FUNCȚIONALE

Rolul principal al dietei este acela de a furniza elemente nutritive suficiente pentru a satisface cerițele nutriționale ale unui individ. În prezent există tot maim ulte dovezi științifice care susțin ipoteza că unele alimente și componente alimentare au efecte fiziologice și psihologice benefice și superioare fața de nutrienții de bază. Astăzi, știința nutriției s-a mutat din conceptele clasice de evitare a deficiențelor de nutrienți la conceptul de nutriție „pozitivă” sau „optimă”. Accentul cercetării s-a mutat mai mult pe identificarea componentelor biologice active din produsele alimentare, care au potențial de a optimiza starea de bine fizica și mentală și care poate reduce, de asemenea, riscul de apariție a bolilor cronice. Numeroase produse alimentare tradiționale, inclusiv fructe, legume, soia, cereale integrale și laptele au componente cu beneficii potențiale asupra sănătății. În plus față de alimentele de bază, produsele denumite alimente functionale sunt dezvoltate pentru a spori sau pentru a integra aceste componente cu beneficii asupra sănătății.

Conceptul de alimente functionale s-a născut în Japonia. În 1980, autoritățile sanitare din Japonia au recunoscut faptul că o calitate mai bună a vieții trebuie să însoțeasca creșterea speranței de viață pentru numărul tot mai mare de persoane în vârsta din populația generală, în condițiile în care costurile de îngrijire a sănătății urmau să fie controlate. A fost conceptul de alimente care au fost dezvoltate în mod specific pentru a promova sănătatea sau pentru a reduce riscul de boli.

Alimentele functionale nu au fost încă definite de către legislația din Europa.

În general, ele sunt considerate ca fiind acele produse alimentare care sunt destinate a fi consumate ca parte din regimul alimentar normal și care conțin componente  biologic active, includ alimente care conțin minerale specifice, vitamine, acizi grași sau fibre dietetice, alimente cu substanțe biologic active adăugate, cum ar fi antioxidanti, prebiotice și probiotice care au culturi benefice vii.

Interesul pentru această categorie de produse alimentare a crescut, au apărut produse noi și se apelează la elaborarea unor standarde și orientări pentru dezvoltarea și promovarea unor astfel de alimente.

De ce avem nevoie de alimente functionale?

Interesul consumatorilor în relația dintre alimentație și sănătate a crescut substanțial în Europa. Există o recunoaștere mult mai mare astăzi că oamenii pot ei înșiși și familiile lor să contribuie la reducerea riscului de boli și de a menține starea lor de sănătate și de bunăstare printr-un stil de viață sănătos, inclusiv dieta. Suportul continuu pentru rolul important al produselor alimentare, cum ar fi fructele și legumele și cerealele integrale în prevenirea bolilor și cele mai recente cercetari privind antioxidanții dietetici și combinații de substanțe protectoare din plante a ajutat să ofere un impuls pentru dezvoltarea pieței produselor alimentare funcționale în Europa.

Tendințele demografice ale populației și schimbările sicio-economice, de asemenea indică necesitatea unor alimente cu beneficii sănătate, adăugată. O creștere a speranței de viață, ducând la o creștere a numărului de vârstnici și dorința pentru o calitate mai bună a vieții, precum și creșterea consturilor de ingrijire a sănătății, au stimulat guvernele, cercetătorii, cadrele medicale și industria alimentară pentru a vedea modul în care aceste modificări pot fi gestionate mai eficient. Există deja o gamă largă de produse alimentare disponibile pentru consumatorii de astăzi, dar acum impulsul este acela de a identifica acele alimente functionale care au potențialul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea, de a reduce riscul de boli cronice sau de a întârzia debutul unor boli majore, cum ar fi bolile cardiovasculare (CVD), cancerul și osteoporoza. Combinate cu un stil de viață sănătos, alimentele functionale pot aduce o contribuție pozitivă la sănătatea consumatorilor de astăzi.

Comisia Europeană se uită din ce în ce mai mult la aprobarea categoriei de alimente functionale, însă până atunci, alimentele funcționale se notifică ca și suplimente alimentare.

Conform raportului Comisiei Europene, alimentele funcționale ar trebui să fie sub formă de alimente normale și trebuie să demostreze efectele lor în cantități care pot fi consumate în mod normal în dietă. Un aliment funcțional poate fi un aliment natural întreg, un produs alimentar căruia i s-a adăugat o componentă sau un produs alimentar de la care o componentă a fost eliminată prin mijloace tehnologice sau biotehnologice. Aceasta poate fi, de asemenea, un produs alimentar în care a fost modificată natura uneia sau a mai multor componente, sau orice combinație a acestor posibilități. Anumite alimente functionale pot fi consumate de întreaga populație sau de anumite grupuri, care pot fi definite, de exemplu, în funcție de vârstă sau constituție genetică.

Conculuzie

Alimentele funcționale oferă un potențial mare de îmbunătățire a sănătății și/sau de a ajuta la prevenirea anumitor boli, atunci când sunt parte a unui regim alimentar echilibrat și a unui stil de viață sănătos. Se vorbește deja de un consens general asupra faptului că trebuie să existe un cadru de reglementare în UE, care să protejeze consumatorii, să promoveze comerțul echitabil și să încurajeze inovarea produselor în industria alimentară. Oportunitățile de cercetare în nutriție pentru a explora relația dintre un produs alimentar sau o componentă alimentară și o stare de bine a sănătății sau reducerea bolilor, prezintă cea mai mare provcare pentru oamenii de știința acum și în viitor. Comunicarea beneficiilor pentru sănătatea consumatorilor este, de asemenea, de o importanță critică, astfel încât aceștia să aibă informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la alimentele pe care le consumă.

Citeste si: Conferința „MEET Dr. Oz and take your life to the next level”

Bibliografie

  •  Functional Food Science in Europe. (1998). British Journal of Nutrition, 80(1):S1-S193.
  • Scientific Concepts of Functional Foods in Europe: Consensus Document. (1999). British Journal of Nutrition, 80(1):S1-S27.
  • European Commission Community Research (2000) Project Report: Functional food science in Europe, Volume 1; Functional food science in Europe, Volume 2; Scientific concepts of functional foods in Europe, Volume 3. EUR-18591, Office for Official Publications of the European Communities, L-2985, Luxembourg.
  • ILSI Europe Concise Monograph: Concepts of Functional Foods. To be published August 2002.
  • Ashwell, M. (2001). Functional foods: a simple scheme for establishing the scientific basis for all claims. Public Health Nutrition, 4:859-863.
  • Committe of experts on Nutrition Food Safety and Consumer’s Health (1999). Ad hoc Group on Functional Food, Council of Europe.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cumpara Acum